Hotelurile de cadavre și comprimarea ritualurilor funerare

monumente funerare
By Chris 73 / Wikimedia Commons, CC BY-SA 3.0, Link

În Japonia, noțiunea de monument funerar are altă valoare față de, să zicem, România. Dintr-o țară în care morții nu se îngroapă ci se duc la crematoriu este firesc să nu înțelegem mai nimic, din moment ce avem altă cultură. Cu toate acestea industria funerară există și se dezvoltă, din nou, la niveluri la care nouă, creștinilor, ne este greu să ne raportăm.

→ Monumente funerare din marmură și granit

Japonia nu are creștinism, probabil că la ei singurii care cred în Dumnezeu sunt străinii. Religia japoneză este un amestec de ritualuri „shinto” și budiste. Șintoismul a fost religie de stat până la sfârșitul ultimului război mondial.

Dintr-un articol dedicat celor care vizitează Japonia sau care vor să se inițieze în tainele vieții de zi cu zi a arhipeleagului nipon, inclusiv ritualurile funerare, aflăm că în secolul XVII s-au făcut presiuni puternice asupra populației pentru adoptarea budismului. Japonezii fiind șintoiști. Astfel, autoritățile cereau familiilor să se înregistreze la templele budiste. Vezi articolul Japanese funeral rites

Măsura impusă în 1638 avea scopul nu de a elimina practicile „șhinto”, ci de izgoni  creștinismul. În acest timp, japonezii de rând păstrau în casele lor un altar șinto tradițional.

Crematoriul – soluția japoneză

Revenind la subiectul blogului nostru și încercând să relatăm în termeni cât mai comuni, trebuie să spunem că și japonezii au cimitire. Și ei au monumente funerare, atâta doar că în loc de morminte sunt păstrare urne cu cenușă. Firea umană este și la japonezi asemenea întregii noastre specii, deosebit de întreprinzătoare în orice domeniu. Și japonezii sunt amatori de profit, și ei au sentimente, bucurii și necazuri. De ce n-ar face așadar bani din serviciile funerare!?

Echivalentul capelei ca loc de veghe în Țara Soarelui Răsare nu există. Se obișnuia ca decedatul să mai stea o noapte în casa lui, apoi să fie dus la crematoriu. Ei, și-acum intervine spiritul de întreprinzător japonez. Crematoriile fiind aglomerate, se stă la rând pentru arderea morților, deja sunt mai mulți afaceriști care au pus bazele unor hoteluri pentru morți.

Practica de a duce mortul la un hotel se pare că nu este veche deloc, căci de acest lucru se arată interesați și occidentalii, după cum rezultă din presa de dincolo de Ocean.

Lastel – funerar

Hisayoshi Teramura are un hotel în Yokohama. Este un antreprenor de pompe funebre, un afacerist de talie locală. A deschis Lastel, un hotel pentru cadavre, la care oferă un „preț rezonabil” de aproximativ 150 de dolari pe noapte, după cum afirmă în anunțurile publicate pe online.

Imediat după prezentare, vă atrage însă atenția că este vorba de un loc de odihnă pentru cei care trec dintr-o lume în cealaltă. O anticameră la crematoriu, un drum spre cimitirul final.

Corps Hotel – rezervări la incinerare

Un hotel de cadavre nu pare diferit de unul în care îndrăgostiții se duc să-și închirieze o cameră. E retras, simplu, discret, are dotări minimaliste. Firilor romantice nici nu le trebuie ceva sofisticat, ei se duc să trăiască clipa. Recepționerul le-a și răspuns unor perechi care „se rătăciseră” și doreau un loc unde „să stea” peste noapte: „Avem camere, dar reci!” După care, renunțând la umorul negru, i-a îndrumat în altă parte. Semn că nici în Japonia oamenii nu s-au obișnuit (încă) cu astfel de hoteluri.

În mod obișnuit, când cineva moare, este dus acasă. Vin prietenii, rudele mai apropiate, se stă o noapte de veghe și se fac câteva ritualuri funerare. Apoi, dimineața, până la prânz, ultimele obiceiuri funerare după care corpul se duce la crematoriu. Așa se întâmpla până nu de foarte mult.

Acum însă, societatea japoneză este îmbătrânită. Familiile nu mai sunt ce au fost odinioară, ele sunt răspândite prin multe districte, oamenii sunt bătrâni și nu mai au putere să umble. Așadar ceremonia funerară se simplifică. La fel și serviciile funerare se comprimă în timp.

Crematoriile sunt insuficiente. Hiroshi Ota, un oficial de la Japonia Society of Environmental Crematories, citat de NY Times, spunea că Tokyo are doar 26 de crematorii la o populație de aproape 13 milioane de locuitori. Aceasta în timp ce Japonia, în total, are peste 5.100. Astfel, Ota aprecia că este o cerere crescândă de crematorii

Au apărut, așa cum am spus, hoteluri de cadavre. La ele stai până-ți vine rândul la crematoriu. Un fel de booking intermediar. Ca să nu aștepți cu mortul acasă sau în spital, acesta este motivul pentru care a apărut varianta hotelului. Există hoteluri-morgă pentru toate buzunarele. Cel mai ieftin pleacă de la 80 de dolari pe noapte.

Un articol relevant despre acest subiect găsiți și în NY Times, așa cum am spus, cel în care vedeți și un material video despre hotelurile de cadavre.