Sărutul morții și Gioconda

monumente funerare barcelona
Monumente funerare celebre la Poblenou Barcelona – Foto de Amadalvarez - Own work, CC BY-SA 3.0, Link

Cimitirul Pere La Chaise din Paris are un corespondent în Barcelona. Este mai puțin celebru, dar conține și acesta monumente funerare de toată frumusețea. Mă refer la Cimitirul Poblenou (de la Pueblo Nuevo în spaniolă). Sau cimitirul de Est. Cel mai cunoscut monument din acest cimitir este „Sărutul Morții”. Este atribuită sculptorului Jaume Barba. O statuie care naște multe discuții, cu siguranță că nu la fel de multe ca ale enigmaticei „Mona Lisa”, dar trebuie să ținem cont și de reputațiile artiștilor despre care vorbim.

Monumente funerare din marmura de Simeria

Mai mult, încă există semne de întrebare referitor la cine a executat statuia, sculptorul Jaume Barba sau Joan Fontbernal. Primul a fost proprietarul atelierului care a primit comanda, al doilea a fost ginerele său. O familie de artiști renumiți la vremea creației, respectiv în anii 1920-1930. Primul avea 70 de ani la momentul comenzii, iar Joan era în plină putere creatoare.

Sarutul Mortii - monument funerar
Monumente funerare celebre: Sarutul Mortii
Foto: CanaanOwn work, CC BY-SA 4.0, Link

Oricum, pentru noi este tranșată dilema, căci Joan Fontbernal, chiar dacă i-a fost elev sculptorului Jaume Barba, a păstrat toată gloria în familie. Monumentul funerar a fost executat pentru Josep Llaudet Soler, un om de afaceri catalan, mort la numai 30 de ani în 1930. Era singurul moștenitor al unui mic imperiu de fabrici de confecții textile.

Dar, pentru noi, cei vii, nici acest lucru nu mai contează. Căci realizăm cu toții efemeritatea existenței. După moarte nu rămâne nimic după noi, decât dacă este de domeniul artistic. Banii? Aceștia rămân moștenitorilor, care-i toacă sau înmulțesc așa cum cred ei de cuviință. Umanității nu-i rămâne decât amintirea. În cazul nostru, un monument funerar de toată frumusețea.

Moartea ca o fericire sau doar resemnare

„Sărutul Morții” este ceva ce pune pe mulți pe gânduri. Asemeni picturii  „Mona Lisa”, statuia dă de lucru celor care caută mereu interpretări. Moartea, reprezentată ca un schelet cu aripi, sărută un tânăr neasemuit de frumos. Sărutul pe fruntea acestuia este prilej de iubire, de bucurie, de acceptare? Extaz sau Renunțare? Greu de spus ce a vrut sculptorul și ce a reușit să transmită. Oricum, în funcție de fiecare persoană care-și dă cu părerea există o  versiune potrivită.

În cazul „Giocondei” (al doilea nume al tabloului lui Leonardo Da Vinci) s-au făcut studii și a reieșit că la momentul realizării picturii ar fi fost în proporție de 83% fericită. (Ciudat cum doar privind o imagine, unii pot da un procentaj despre fericire și bucurie!) În schimb, despre „Sărutul Morții” nu am găsit încă vreo informație atât de picantă. Este un monument funerar care atrage turiștii cu miile, în fiecare an în Barcelona. Dealtfel există și un program turistic bine întocmit în legătură cu vizita la Cimitirul Poblenou.

Cimitirul Poblenou – de vizitat în Barcelona

Monumente funerare celebre și pline de inspirație

Statuia este atât de impresionantă încât, se spune, a stat la baza inspirației creatorului filmului „Al șaptelea sigiliu” al lui Ingmar Bergman. Filmul, realizat în 1957, a devenit ceva emblematic în lumea cinefililor. Tratează tema jocului cu moartea, de care nu scapă nimeni. Un cruciat se întoarce acasă și pentru a scăpa de moarte, joacă șah cu aceasta. Cavalerul știe că nu are șanse de câștig în fața morții, dar joacă șah cu ea pentru a-și prelungi viața. Și pentru a apuca să-și mai vadă o dată prea-iubita soție.

Monumentul funerar al tânărului catalun, mort atât de tânăr, este așadar o mostră de artă, în același timp un exemplu de inspirație. Căci câți dintre turiști vin să vadă mormântul pentru a cinsti memoria lui Josep Llaudet, de care nici n-au auzit măcar? Și câți vin să vadă o statuie nemaipomenită, un monument funerar de excepție?

Întrebările de mai sus sunt un exemplu la meditație. După noi nu rămâne nimic. Mai mult, s-ar putea ca de pe seama noastră să trăiască bine doar pietrarul care ne face crucea. Și paznicul cimitirului. Și acela care face pe ghidul…
Citește din presa românească:
De la monumente funerare la…
Obiectiv turistic: Muzeu de artă funerară…