Moartea unei femei a schimbat legea în Anglia

monumente funerare
monumente funerare in anglia

Un fapt nemaipomenit este menționat pe un monument funerar din localitatea Sutton Coldfield (Birmingham, Anglia). Respectiv o inscripție pe pe piatra mormântului lui Mary Ashford, care a fost ucisă pe 27 mai 1817. (Sau poate că n-a fost ucisă, dar acesta este verdictul curții cu jurați!) Memoria colectivă a păstrat foarte bine întâmplarea, chiar dacă în 2018, un șofer beat a intrat cu mașina accidental și a distrus piatra funerară.

Monumente funerare din marmură și granit

Monumentul funerar din cimitirul din Sutton Coldfield, care se află în curtea bisericii, este însă dovada a două aspecte memorabile din Anglia. Unul dintre acestea că, uneori, pentru a se transmite generațiilor viitoare că ucigașii nu vor fi uitați nici ei, nici victimele lor, se obișnuiește să se ridice un monument care să evoce crima. Al doilea aspect, cel despre care vom vorbi mai jos, se referă la consecința juridică a morții tinerei de 20 de ani din Sutton Coldfield.

Gravuri pentru monumente funerare

Monumente funerare care povestesc despre crime

În ziua de 27 mai 1817, Mary Ashford, pe atunci cameristă pe moșia unchiului ei, a sosit în Erdington (Birmingham) împreună cu prietena ei Hannah Cox. Era vorba de o petrecere câmpenească la care urma să petreacă mare parte din noapte, iar apoi să se întoarcă la Sutton Cold, satul apropiat.

La petrecere l-a cunoscut pe Abraham Thornton, fiul unui fermier local. A dansat cu el aproape până în zori, după care Mary și Hannah s-au retras. Hannah s-a dus la ea acasă, iar Mary a plecat spre satul ei. Totuși, dimineața, Mary a fost găsită moartă în iazul unei mori și s-a constatat că a fost și violată.

După amiaza, Abraham Thornton a fost arestat, fiind suspect de crimă și viol. Toată comunitatea era îngrozită, a fost o crimă oribilă pentru care s-a făcut multă vâlvă în zonă, iar ziarele au scris din abundență despre acest subiect.

Procesul a fost stabilit la 8 august. Până atunci însă, Mary a fost îngropată și pe mormântul realizat din bani publici a fost ridicat un monument funerar, acesta povestind că a fost violată și ucisă.

Judecata

La judecarea cazului, apărarea lui Thornton a invocat că el era la suficientă distanță de locul crimei, respectiv la câțiva kilometri. Îndoiala fiind strecurată deja în mintea juraților, Abraham a fost achitat și eliberat. Remarcabil este însă că, în acea vreme, exista un apel la acuzația de crimă. Era o procedură care nu fusese folosită de multă vreme și aproape toți au uitat-o.

William Ashfor, fratele victimei, sfătuit însă de ziare și de oameni, căci toată lumea îl credea vinovat pe Abraham Thornton, a făcut apel la sentința de nevinovăție de crimă. O modalitate care l-a adus pe fiul de fermier înapoi în boxa acuzaților.

De data aceasta, el a invocat în apărarea sa un drept de a-și apăra judecata prin forța pumnului. Pe scurt, Abraham Thornton și cu William Ashfor trebuia să se lupte. Cine era mai tare avea să fie declarat câștigător al procesului. O procedură arhaică dar pe care nimeni nu s-a gândit să o scoată din legislație. Abraham era un zdrahon de om, iar William un individ slab și bolnăvicios. Acesta din urmă s-a retras din luptă și Abraham a fost declarat nevinovat.

Monumentul funerar a fost păstrat. Legea s-a schimbat

Chiar dacă Abraham a fost achitat de crimă, piatra funerară de pe mormântul lui Mary s-a păstrat până în ziua de azi. Tânărul însă a emigrat în America, nesuportând probabil oprobiul comunității. Acolo, peste Ocean, s-a căsătorit și a trăit liniștit până în 1860.

Peste câteva luni, această lege veche și imorală a fost scoasă din legislație de către Parlamentul englez. De atunci, nimeni nu mai poate fi judecat de două ori pentru aceeași faptă.

Sursă: Find a grave – memorial Mary Ashford
Citește și Mary Ashford’s Grave